Google+ Google+

sâmbătă, 8 iunie 2013

Despre spalarea aurului in vechime

Spalarea aurului este o activitate ce inca atrage numerosi amatori, in principal datorita faptului ca necesita o investitie initiala mica si pentru ca aurul are o fascinatie aparte pentru oameni.


Spalarea aurului
Principiul de baza din spatele tehnici este unul simplu, asa  cum va  veti convinge in continuare:

Undeva, in zona montana de regula exista un filon bogat in minereu de aur. Acest filon este spalat de apele unuia sau a mai multor rauri care il traverseaza. Eroziunea apei face ca bucati de minereu sa fie rupte din munte si duse in aval la zeci sau chiar sute de km. Cei care practica spalarea aurului se bazeaza pe acest lucru si cauta in aluviunile aduse de raurile de munte pepite de aur.

Uneltele folosite de cautatori sunt saitrocul si hurca.


Saitrocul- Se lua praful de minereu si se punea in saitroc, era turnata apa iar apoi incepea procedeul de spalare a aurului.

Hurca in schimb avea forma unei lazi in care se punea minereul. Partea de jos a hurcii era similara unui ciur pe unde cadea praful de aur iar minereul ramas se zdrobea si se baga din nou prin hurca.
Cautator de aur din Abrud 
Spalarea aluviunilor se facea insa pe starloste acesta fiind un plan inclinat construit din lemn.

Pe starloste se punea o patura de lana deasupra careia care se asezau aluviunile stranse de pe malul raurilor cu sapa si trocutul. Dupa ce aluviunile se intindeau pe patura se punea apa cu o galeata iar praful de aur ramanea in patura care se spala intr-o galeata, dupa care se lucra cu saitrocul.

Cateva imagini foarte interesante cu oameni practicand aceasta meserie le puteti gasi aici: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/turda/ in partea de jos a paginii unde se afla o galerie de imagini.

Samuel Koleseri, povesteste in cartea sa "Auraria Romano Dacica" cum exploatau locuitorii din zona Muntilor Apuseni: 

Aurul «liber» se culege si astazi in stare naturala in Dacia prin spalare. Caci malul, nisipul sau pamantul nisipos scoate la iveala…marcasita incarcata cu aur. Pe langa rauri, acolo unde s-a recunoscut ca este aur, se ridica un scaun de spalat aur, adica o tablie prelunga, cu un capat mai ridicat si cu celalalt lasat in jos sau povarnit pe la jumatate. 

La noi este mai scurta si mai lata, dar in Tara Romaneasca este de doua ori mai lunga, impartita in latime in taieturi de-a curmezisul, cu laturile dintate de amandoua partile. Acestea se acopera cu un tol mitos sau de canepa, peste care se toarna din cosuri sau din cupe cu maner nisipul aurifer odata cu apa. 
Munca se poarta in continuare pana ce sunt luate partile mai grosolane si mai pietroase, iar partea mai subtire, impreuna cu metalul e retinuta de tol si il acopera. In sfarsit, acest tol este strans si bagat in apa. Dupa dese spalari si afundari, este curatat de nisip si acesta e spalat cu ajutorul albiei de spalat numite Scheidtrag sau Sichertrag (este vorba de saitroc, a se vedea mai sus).

Spalarea aurului in Abrud
Spalarea aurului in Abrud
In afara raurilor se pun niste tablii ce se intalnesc crucis (decussatis) la marginea de jos. Peste acestea se intinde cu grebla (rostratur) nisipul, pamantul si malul aurifer si, turnandu-se apa la celalalt capat, se spala, apa scurgandu-se dupa cum hotaraste lucratorul – impreuna cu malul, prin deschizatura de jos ce se intalneste la mijlocul extremitatii si ramane partea care este mai grea ca celelalte.


In unele locuri se sapa canale si, dupa cum portiunile de pamant incarcate cu aur sunt cand mai late, cand mai inguste si mai adanci, din ele sunt luate cu o grebla de metal mai intai pietrele si pamantul mai consistent si la capatul canalului se trimite apa oprita de un mic canal (retina culo) ramanand nisipul metalic care e curatat de mal prin curgerea apei in canal”

Cartea poate fi gasita gratuit pe site-ul google books sau cu un click aici. Cartea este in limba latina, dar puteti folosi google translate (da, traduce si din latina).

Voi mai reveni asupra acestui subiect intrucat observ ca starneste interes.


Mai multe articole despre spalarea aurului gasiti daca dati click pe imaginea de mai jos:



Spalarea aurului
Google+