Google+ Google+

duminică, 30 iunie 2013

Tunelul Luncii de la Rau Vadului - Valcea

Tunelul Luncii de la Rau Vadului - Valcea

Am dat recent peste o carte postala foarte frumoasa ce infatiseaza tunelul care trece prin munte de langa Rau Vadului, judetul Valcea. Inedit la aceasta imagine este faptul ca fotografia a fost facuta inainte de intinderea caii ferate. Domnii in costum adauga de asemenea o nota pitoreasca imaginii.

Satu Mare de odinioara

Satu Mare de odinioara

Strada Lucaciu din Satu Mare de odinioara intr-o frumoasa ilustrata de epoca. Imaginea este deosebita pentru ca surprinde un moment din viata cotidiana a orasului de la inceputul sec. XX. Reclame in dreapta (din pacate nu se vede la ce anume), un semn de farmacie, o frizerie (dreapta sus), cativa oameni pe marginea trotuarului si iata un instantaneu al orasului acum aproape 1 secol.

Oradea veche - Bulevardul Regele Ferdinand

Oradea veche - Bulevardul Regele Ferdinand

Oradea de odinioara, intr-o imagine veche ce infatiseaza Bulevardul Regele Ferdinand. Dupa cum se poate observa bulevardul este animat desi imaginea nu ne permite sa vedem prea multe detalii. As remarca si tramvaiul ce traverseaza bulevardul si reclama de la magazinul din stanga "Klein Ceza Odon".

Strada Alexandru cel Bun din vechiul Chisinau

Strada Alexandru cel Bun din vechiul Chisinau

Strada Alexandru cel Bun din Chisinaul de odinioara. Nu sunt multe de spus desprea aceasta imagine avand in vedere ca detaliile oamenilor si a trasurilor sau carutelor nu sunt vizibile. Totusi imaginea ne lasa cu un iz de epoca, perfect pentru cei nostalgici dupa povesti interbelice.

sâmbătă, 29 iunie 2013

Teatrul National din Chisinaul vechi

Teatrul National din Chisinaul vechi

Teatrul National din Chisinaul de odinioara. Teatrul a fost inaugurat pe 10 octombrie 1920. Prima trupa permanenta a inceput sa joace insa abia in 1922, dupa ce in anul anterior fusesera jucate in premiera in jur de 25 de piese. Povestea teatrului este frumos istorisita pe un blog dedicat orasului Chisinau (link aici)

vineri, 28 iunie 2013

Catedrala din Chisinaul de altadata

Catedrala din Chisinaul de altadata

Catedrala Mitropolitana din Chisinau astfel cum arata in perioada interbelica. Catedrala a fost ridicata in in perioada 1830 - 1836. Un amanunt inedit legat de aceasta catedrala este faptul ca Radio Basarabia, primul post de radio din aceasta regiune istorica a debutat cu o slujba transmisa din aceasta catedrala (link aici).

Strada Unirii din Craiova veche

Strada Unirii din Craiova veche

Mi-a placut foarte mult imaginea aceasta din Craiova de odinioara. In imagine se poate vedea strada Unirii animata cu personaje care mai de care mai pitoresti: copii imbracati in militari, domni la costum, negustori, dame iesite la o plimbare. Nu in ultimul rand as remarca reclama de deasupra librariei "scoalelor" J. Benvenisti. O imagine foarte buna a Craiovei vechi cu oamenii ei.

joi, 27 iunie 2013

Vedere panoramica a orasului Piatra Neamt de odinioara

Vedere panoramica a orasului Piatra Neamt de odinioara

O vedere panoramica a orasului Piatra Neamt, astfel cum arata el in anul 1906. Imaginea ne trimite cu gandul la linistea unui oras tipic de provincie.

miercuri, 26 iunie 2013

Reclame la hartie de tutun din 1888

Va prezint astazi inca o serie de reclame din ziarul Adevarul din anul de gratie 1888.

In primul rand mi-a atras atentia o reclama foarte frumoasa la hartia de tigari "La Patrie"
Reclama tigari "La Patrie"

Reclama are cateva elemente grafice deosebite. In primul rand as remarca ilustratia cu tanarul care canta "La Marseilliesse" din trompeta si faptul ca graficienii de atunci au facut un efort din a tipari notele muzicale ale acestui cantec devenit imn al Frantei. Alegerea nu este surprinzatoare avand in vedere ca hartia de tigari provine din fabrica Leon & C-ie din Paris. Al doilea element de efect este desenul urmator infatisand trei persoane intr-o camera din care una pare a recita ceva solemn. Desi nu pare mult raportat la standardele curente, astfel de imagini erau destul de costisitoare si greu de realizat in acea perioada.

In ceea ce priveste marfa vanduta de reclama, producatorul ne asigura de calitatea hartiei din punct de vedere "tehnic si hygienic". Pentru cei neincrezatori sunt oferite si detalii menite sa linisteasca orice eventuale temeri legate de sanatate. Astfel, hartia a fost supusa unor analize chimice de catre dr. Bernard de Lendvay, rezultatul fiind ca hartia este libera de orice substante vatamatoare. Locul de vanzare este bineinteles in inima comerciala a Capitalei, str. Smardan, la nr. 10

Vechea gara din Ploiesti

Vechea gara din Ploiesti

Vechea cladire a garii din Ploiesti. Daca nu ma insel este vorba despre actuala Gara Ploiesti Sud. Gara a beneficiat de o arhitectura. Gara din imagini a fost ridicata in perioada 1892 - 1894, arhitectul desemnat fiind N. Mihailescu.

marți, 25 iunie 2013

O frumoasa lithografie din vechiul Arad

Catedrala Catolica si Statuia Libertatii din Arad

O carte postala foarte frumoasa, lithografiata infatisand Aradul de odinioara. In partea din stanga a imaginii se afla Catedrala Romano Catolica din Arad. In centrul imaginii se afla, conform descrierii Stauia Liberatii (Szabadság-szobor) aflata in Piata Libertatii. Statuia a fost dezvelita in 1890 pentru comemorarea executiei celor 13 comandanti militari antihabsburgici.

Piata si Hala din Ramnicu Valcea de odinioara

Piata din Ramnicu Valcea si Hala

O superba imagine de epoca infatisand Hala din Ramnicu Valcea animata cu tarani, negustori si musterii. Imi plac in special vanzatorii de ceramica din prim plan. 

Hala este unul dintre simbolurile orasului, gazduind micii comercianti care isi desfaceau produse de carne, lactate si la infiintare si in prezent.

Am scris cateva vorbe si despre istoria Halei aici: http://vechiul-regat.blogspot.ro/2013/06/hala-din-ramnicu-valcea.html

vineri, 21 iunie 2013

Vechiul pod peste Olt din Slatina

Vechiul pod peste Olt din Slatina

Podul de peste raul Olt din Slatina a fost una dintre cele mai impresionante lucrari de infrastructura din Vechiul Regat al Romaniei. Podul a fost al doilea pod de fier din Regatul roman, dupa cel de la Cernavoda, peste Dunare. Anterior constructiei podului, trecerea de pe un mal pe altul al Oltului se realiza cu ajutorul "podurilor plutitoare", iar Slatina era un vad foarte bun pentru trecere.

Inaintea ridicarii podului de fier a fost ridicat un pod de lemn la initiativa domnitorului de atunci Gheorghe Bibescu. Totusi  si acest pod si altele doua vor fi luate de ape, fiind necesara ridicarea unui pod mai trainic. Acesta a fost ridicat in perioada 1888 - 1891, inginerul responsabil cu lucrarile fiind un roman, Nicolae Davidescu. Podul a fost distrus in timpul Primului Razboi Mondial, mai exact in 1916, odata cu retragerea trupelor romane din fata celor germane care avansau. Podul a fost refacut dupa razboi din compensatiile de razboi impuse celor invinsi de catre Antanta.

joi, 20 iunie 2013

Bulevardul Ferdinand din Brasovul vechi

Bulevardul Ferdinand din Brasovul vechi

Astazi va prezint o imagine cu Bulevardul Ferdinand din Brasov. Ce mi-a placut la aceasta imagine este asezarea masutelor si a scaunelor apartinand probabil unui restaurant. Imaginea seamana izbitor de mult cu felul in care arata si astazi orasul, plin in continuare de astfel de terase. 

miercuri, 19 iunie 2013

Aleea principala din vechiul parc Cismigiu

Aleea Principala din vechiul parc Cismigiu

In imagine se afla Aleea principala din Cismigiu, unul din cele mai vechi si cele mai frumoase parcuri ale Bucurestiului. Aleea principala din Cismigiu arata mult diferit in prezent fata de ceea ce vedem in imagine. Copacii au fost schimbati, aleea este acum iluminata iar acele bolti care se vad in imagine au disparut de mult.

Calea Victoriei interbelica

Calea Victoriei interbelica

Calea Victoriei probabil undeva in anii '20. As remarca prezenta trasurilor cu muscali concomitent cu cea a masinilor. Imaginea este, din cate imi dau seama facuta de pe treptele actualului Muzeu National de Istorie, in partea din stanga fiind vizibil Palatul CEC. O imagine frumoasa din aglomerata capitala a Regatului Roman.

marți, 18 iunie 2013

Calea Regala din Braila veche

Calea Regala din Braila veche

Braila a atins probabil perioada ei de maxima inflorire in prima parte a secolului XX, atunci cand era principalul centru de plecare al exporturilor de cereale din Campia Romana. Dupa instalarea comunismului agricultura a fost trecuta pe planul secund iar Braila a trebuit sa isi schimbe profilul. Transformarea Galatiului intr-un mare centru siderurgic nu a fost de bun augur pentru Braila care a devenit portul fluvial nr. 2 ca importanta.

Imaginea ne aduce aminte de perioada de aur a orasului, cu trasuri magazine numeroase deschise si strazile animate

luni, 17 iunie 2013

Sibiu la inceput de secol XX

Piata Mica si Piata Mare din Sibiul vechi

O lithografie foarte frumoasa infatisand Piata Mare si Piata Mica din Sibiu. Lucrurile nu par a se fi schimbat prea mult de atunci, motiv pentru care Sibiul este una dintre cele mai atractive destinatii de vacanta pentru turistii straini. Iar astfel de lithografii cu Sibiul de altadata pot fi cu usurinta folosite si astazi pentru promovarea orasului.

Botosaniul de odinioara


Gradina Belvedere din vechiul oras al Botosaniului intr-o imagine de epoca

Video: Iasiul de odinioara



Acesta este primul colaj de imagini publicat pe Youtube, dedicat Iasiului de odinioara, pe muzica lui Petre Alexandru. Melodia se numeste "Mi-e dor de-acasa" si cred ca se potriveste de minune cu imaginile.
Vor mai urma si alte colaje de acest fel, daca ele se dovedesc a fi vizionate.

Daca ti-a placut poti urmari activitatea blogului de pe facebook (poti da un like in casuta din dreapta sus) pe google + sau pe canalul de Youtube cu un click aici

duminică, 16 iunie 2013

Restaurantul Elite din Balcicul romanesc

Restaurantul Elite din Balcicul romanesc

Restaurantul "Elitei" din Balcic. Balcicul a devenit foarte popular in randul "elitei" romanesti in special ca urmare a dragostei aratata de Regina Maria fata de acest loc. In dreapta imaginii se pot observa 4 masini parcate. Imaginea spune multe intr-adevar despre oamenii aflati in acel loc deoarece in acea perioada nu oricine avea o masina personala.

sâmbătă, 15 iunie 2013

Salutari din Bacau


Doua imagini frumoasa din Bacaul de odinioara cu bustul lui Vasile Alecsandri si Vila Sutzu.

Clujul la inceputul secolului XX

Clujul la inceputul secolului XX

O frumoasa imagine a orasului Cluj Napoca de la inceputul secolului XX, animata cu oameni si trasuri. Imi place aceasta imagine prin senzatia de viata pe care o ofera privitorului, capturand un crampei din vechiul Cluj

Monumente din Timisoara de odinioara

Monumente din Timisoara de odinioara

Timisoara de odinioara cu principalele ei monumente istorice si locuri reprezentative la sfarsitul secolului XIX. Din pacate lithografia de mai sus nu are si descrieri ale monumentelor din medalioane.

vineri, 14 iunie 2013

Banca Nationala din Barladul de odinioara

Banca Nationala din Barladul de odinioara

O frumoasa imagine din vechiul Barlad cu Banca Nationala si un soldat la intrare. In fata bancii se afla si un politist (langa poarta).
Ar fi de retinut faptul ca agentia din Barlad este una din primele 4 agentii deschise de BNR pe teritoriul Vechiului Regat, fiind un element esential in dezvoltarea institutiei in perioada de dinainte de Unire.

Romania vazuta de Regina Maria: Episodul 5 - Ciudatele Cruci Vechi

Troita din lemn sculptataCei care au avut ocazia de a se plimba prin partile rurale ale Romaniei nu se poate sa nu fi observat un lucru pe care nu il poti vedea decat in aceasta parte a lumii: cruci si troite pe marginea drumului din loc in loc. Misterioasele cruci de pe marginea drumului par a avea un rol important in pleiada de datini si obiceiuri mostenite din stramosi de catre taranul roman. Acest subiect a fost atins si de Regina Maria in cartea ei, "Tara Mea", din care am sa va redau cateva pasaje:

"Trebuie să vorbesc puţin de aceste ciudate cruci vechi pe care, pe toate drumurile ce le-am străbătut, le-am întâlnit, în orice parte a ţerii.
Pănă acum n'am dat bine de rostul lor, dar mi-s dragi: ele par aşa de bine în consunanţă cu caracterul întru câtva melancolic al ţerii!

În de obşte ele stau la marginea drumului, une ori în singurătate impunătoare; une ori în grupe; une ori sunt din piatră ciudat săpată; une ori sunt de lemn, crud zugrăvite de figuri de sfinţi arhaici.
Fără îndoială aceste pioase monumente au fost înnălţate ca să însemne locurile unde s'a petrecut ceva: poate moartea vre-unui erou sau numai omorul unui singuratec călător care nu era menit să. ajungă la capătul drumului său..."

Intr-adevar crucile de lemn sau troitele se ridicau in locuri de insemnatate, unde avusesera loc la un moment dat evenimente de importanta majora, pentru a-i comemora pe cei morti pe alte meleaguri sau pur si simplu pentru a aminti de ctitorul ei. Ele erau asezate cu preponderenta la rascruci de drumuri, loc de intalnire nu
O cruce la popas
numai a oamenilor ci si a duhurilor. De asemenea fantanile erau locuri unde astfel de cruci se ridicau pentru ca sufletele mortilor sa gaseasca drumul cel bun. Aici ar trebui amintit ca in mitologia noastra exista o legatura intre sufletele mortilor si izvoare sau fantani, considerandu-se ca sufletele urmeaza apele izvoarelor sau uneori chiar sufletul mortului se opreste la fantana pentru a bea apa. De aceea taranul roman isi face cruce inainte sa bea apa din izvor si ridica o cruce in acel loc de adapat al sufletelor. 

"De cele mai multe ori stau lângă puţuri, purtând numele acelora cari, gândindu-se la drumeţii setoşi, au ridicat aceste mijloace de adăpat în locuri depărtate.
Ciudate la făptură, ele atrag ochiul de departe; ţeranul îşi descopere fruntea înnaintea lor, şoptind o rugăciune pentru morţi.
Putul si troitaLa răscruci, am dat une ori peste dânsele strânse câte zece supt un coperiş; când se află în aşa de mare număr, sunt cioplite din lemn. Formele şi mărimea lor sunt felurite: unele, sunt grozav de înnalte şi de zdravene, acoperite original cu şindilă; adesea desemnul lor e încurcat, şi mai multe cruci, ieşind una din alta, fac a alcătuire curioasă, zugrăvită peste tot cu colorile cele mai tari, pe carele soarele şi ploaia răpede le îndulcesc spre o plăcută armonie. Ocrotite de tovarăşele lor mai mari, multe cruciuliţe se grămădesc alături: cruci rotunde şi cruci pătrate, cruci care sunt supţirele şi drepte, cruci care par a se pleca smerit spre pământ...". Crucile de lemn erau de regula ridicate de tarani, in timp ce crucile de piatra erau ridicate de familii instarite de boieri sau negustori, ele implicand si o cheltuiala materiala mai mare. 

"Pe drumuri singuratece aceste dovezi rustice de credinţă au un farmec ciudat. Te miri ce dorinţi s'au ridicat când ele au fost puse acolo de mâni evlavioase şi de inimi care credeau...

Dar, mai presus de toate, crucile de piatră săpată mă ispitesc. Le-am descoperit în tot felul de locuri: unele sunt de o rară frumuseţă, acoperite cu inscripţii care şerpuiesc în minunate desemnuri.
Am dat de ele pe câmpii pustii, pe margeni de drumuri prăfoase, la capătul pădurilor întunecate, pe singuratece cline de munte. Le-am aflat pe ape pierdute lângă Mare, unde porumbeii valurilor se rotiau în jurul lor, desmierdându-le uşor cu vârful aripilor. "

Cruce in campPierdute pe drumuri de tara laturalnice, stinghere intr-un peisaj in schimbare aceste cruci reprezinta in mod cert un element definitoriu al peisajului nostru. Calatorii straini care le intalnesc raman de multe ori mirati si in acelasi timp atrasi de aceste misterioase monumente. "Multe leghi de cale am călărit ca să am alt punct de vedere asupra acestor simbole misterioase, pentru că ele-mi umplu sufletul totdeauna cu o puternică dorinţă de linişte; ele sunt aşa de solemn impresionante, aşa de tăcute, aşa de liniştite...

Una mai ales mi-a fost scumpă inimii. Stătea singură singurică într'o singurătate demnă, pe un câmp gol, privind ameninţător la un smoc de scai cari-şi suciau tulpinele spinoase în umbra braţelor ei.
Nu-i ştiam povestea, nici de ce păzia la un loc aşa de singuratec; pare că fusese acolo de la însuşi faptul vremii... Obosită de zădarnica veghere, se apleca uşor într'o parte, şi în amurg umbra-i sămăna straniu cu umbra unui om."

Cruce in camp

Constanta veche

Piata Ovidiu, Podul Anghel Saligny vechea Constanta

Constanta veche intr-o superba carte postala de epoca infatisand Piata Ovidiu cu statuia poetului, Podul Anghel Saligny si portul.

Astfel de carti postale aduc la viata vechea Constanta cu parfumul ei de epoca amestecat cu briza marii. 

joi, 13 iunie 2013

Turnul cu ceas din Vechiul Giurgiu

Turnul cu ceas din Vechiul Giurgiu

Strada Alexandru Lahovary din Giurgiu. In fundal se poate vedea Turnul cu Ceas, monument istoric datand din secolul XVIII. Turnul a fost construit in perioada in care orasul se afla sub administrate otomana, acestia controland Dunarea pe ambele maluri, cu scopul de a supraveghea imprejurimile. Acest lucru era posibil prin faptul ca Turnul masura 22 de metrii inaltime, depasind orice alta cladire din jur.

Este demn de mentionat ca acest Turn apare inclusiv pe stema judetului Giurgiu.

Prefectura judetului Roman

Prefectura judetului Roman

Cladirea prefecturii din Roman la inceputul secolului XX. As remarca de asemenea si femeile imbracate in costum popular de pe trotuar.

In ceea ce priveste prefectura, cei mai tineri s-ar putea simti dezorientati. Ce cauta prefectura in Roman? E simplu, orasul Roman a fost, la un moment dat, resedinta de judet a judetului Roman. 

Acesta numara 151.918 locuitori la recensamantul din 1930, respectiv un numar estimat de 170.005 locuitori in 1937 si avea o suprafata de1.880 kilometrii patrati.
Judetul era unul relativ mic raportat la celelalte unitati administrativ teritoriale, fiind pe locul 49 din totalul de 71 de judete interbelice, numarand doar doua (apoi trei) plasi (o unitate administrativa ce nu mai exista in prezent, care reunea mai multe comune si orase).

Judetul era strabatut pe linia Nord-Sud de o cale ferata care unea Bucurestiul si sudul Regatului de Nord (Cernauti), beneficiind de servicii postale (3 oficii PTT: Roman, Bacesti si Damienesti, un oficiu balnear la Strunga si o gara cu serviciu postal la Halaucesti), dar si oficii telefonice la Roman, I. Gh. Duca, Bacesti, Damienesti, Galbeni si Mircesti.

Pentru amatorii de istorie, cred ca ar trebui precizat ca exista, pe langa alte banci si Banca Romanului.

 Judetul a disparut insa odata cu reforma administrativa initiata de guvenul comunist in 1948 (sper sa nu ma insel), aparand astfel judetul Neamt.

Magazine din Focsaniul vechi

Magazine din Focsaniul de odinioara

Bazarul de mobile "La Centrala" al domnului Samuil Marcu, alaturi de magazinul George J. Popescu & Co. si un magazin de moda. Frumoasa imagine este din Focsani si infatiseaza o strada pe care nu am putut sa o identific. Se pot observa garderobe ingrijite ale doamnelor de pe strada, un domn foarte fotogenic cu palarie, dar si trei copii in partea dreapta.

Strada Unirii din Craiova de odinioara

Strada Unirii din Craiova de altadata

Fiecare oras din Romania are sau a avut probabil o strada a Unirii. Nu face exceptie de la aceasta regula nici Craiova in aceasta frumoasa ilustrata in care se vede o strada animata de oameni si trasuri.

miercuri, 12 iunie 2013

O moara din vechiul Botosani

moara Botosani

Vechiul Botosani este prezentat astazi printr-o ilustrata foarte frumoasa cu Moara in fundal si cativa domni mai in fata. 

marți, 11 iunie 2013

Gradina Publica din Bacau


O frumoasa imagine cu Gradina Publica din Bacau astfel cum arata ea la inceputul secolului.

Hala din Ramnicu Valcea de odinioara

Hala din Piata Centrala - Ramnicu Valcea

De data aceasta vreau sa va prezint cateva lucruri interesante despre un monument al orasului Ramnicului Valcea adeseori trecut cu vederea: Hala din Ramnicu Valcea, asa cum arata ea inainte de Cel de-al Doilea Razboi Mondial. Fotografia de mai sus este probabil realizata inainte de deschiderea halei pentru ca la intrare se vad cozi de oameni.  Ma incanta in primul imaginea copilului din partea dreapta care tine in mana un cos sau un fuior de usturoi. As remarca de asemenea si precupetul care sta boiereste langa marfa intinsa pe jos, pozand parca pentru fotograf.

In ceea ce priveste istoria Halei, trebuie spus ca a sa constructie a inceput in data de 28 mai 1902, finalizarea fiind consemnata la 17 iulie 1904. Evidentele vremii consemneaza cheltuieli totale in suma de 104.428, persoana insarcinata cu ridicarea ei fiind inginerul N. Cuturida. Banii pentru ridicarea Halei proveneau dintr-un imprumut ce totaliza 500.000 lei, luat de municipalitate in 1898  (aprobat prin Dosarul nr. 6/1898, Decretul Corpurilor Legiuitoare) pentru a realiza mai multe lucrari de interes public. Imprumutul trebuia returnat in 25 catre Casa de Economii si Consemnatiuni si a ajutat la finantarea lucrarilor de alimentare cu apa a orasului, canalizarea "Iazul Morilor", construirea Halei si "facerea platformei pentru balci si alte lucrari".

Si totusi abia un an mai tarziu, mai exact pe data de 1 mai 1905 Hala a fost data in folosinta, receptia fiind facuta din cate se pare de inginerul sef Aureliu Beres, inginer Constantinescu Tancred si inginerul Cuturida.

Spatiile laterale halei (marchize) au fost preluate in totalitate de Constantin Ionescu cunoscut si ca "Precupetu de fructe".


In ceea ce priveste magazinele de langa Hala (unul dintre ele se vede in imaginea de mai sus), acestea au inceput sa fie ridicate in 1908, pe terenul lui Temelie si pe Iazul Morilor. Cinci pravalii au fost ridicate de catre "antreprenorul" Anton Copeti, inconjurand hala. In ele se vindeau de regula fructe, carne de toate soiurile si peste.

Hala din Piata Centrala - Ramnicu Valcea

As vrea sa remarc de asemenea pitorescul imaginii nr. 2 care prezinta numerosi tarani vanzandu-si oalele, maturi si alte obiecte necesare orasenilor din micuta urbe.

In prezent Hala a fost restaurata si, chiar dupa mai bine de 100 de ani, inca serveste scopului pentru care a fost initial create: vanzarea de produse de carne si lactate.

luni, 10 iunie 2013

Sfaturi pentru alegerea jumatatii la inceputul secolului trecut

Vino sa-ti ghicesc,
Cartile vorbesc
Si nu ne mintesc,
Giacardea.

Gasirea unei partide bune de casatorie s-a dovedit dintotdeauna a fi un lucru dificil. Si totusi unii oameni credeau ca anumite caracteristici fizice pot arata in ce masura o femeie este sau nu buna de sotie.

Iata mai jos un mic ajutor pentru barbatii de la inceputul secolului XX din Vechiul Regat al Romaniei.
Femeia buna de luat de nevasta trebuia neaparat sa aiba degetele patrate, acestea indicand calitati precum: ordine, cugetare si economie.

Mana femeii pe care sa o iei de nevasta



In schimb, femeia pe care un barbat nu ar trebui sa o ia de sotie are degetele ascutite (si din cate se pare poarta deja un inel pe deget, semn al emanciparii si cochetariei). Degetele ascutite arata o serie de trasaturi care nu sunt potrivite pentru o sotie vrednica, ni se zice: usurinta, dezordine, spirit romantios (cine vrea un spirit romantios cand vine vorba de spalat vase, haine sau crescut copii) si impulsivitate.

Mana femeii pe care sa nu o iei de nevasta

Pretioase indicatii as zice si necesare chiar si in ziua de azi.

Li se dau insa sfaturi si femeilor despre cum sa aleaga barbatul potrivit pentru ele, folosindu-se de urmatoarele trasaturi:

Se pare ca un barbat ambitios ar trebui sa aiba palma in felul de mai sus. Din pacate nu stiu sa ghicesc in palma, nici nu am idee ce presupune fiecare linie, dar google va poate raspunde la astfel de intrebari.

Mana ambitiosului

Si daca domnisoarelor nu le plac ambitiosii, pot merge pe mana unui om de afaceri:

Mana omului de afaceri

Sunt curios cate persoane au tinut cont de aceste sfaturi cand si-au ales jumatatea si daca oamenii inca mai cred in astfel de lucruri.

duminică, 9 iunie 2013

Salutari din capatul estic al Romaniei: Sulina

Corabii in portul Sulina de odinioara
Sulina este un vechi port la Marea Neagra, loc de nastere al multor legende marinaresti. Demn de mentionat este ca orasul nu este direct legat de uscat, dar si ca are un cimitir care adaposteste mormintele a numerosi marinari romani, straini, dar si pirati.

Monumentul Vanatorilor din Ploiestiul vechi

Monumentul Vanatorilor din Ploiesti

Monumentul Vanatorilor din Ploiesti, ridicat in cinstea soldatilor din Batalionul 2 Vanatori din Ploiesti cazuti in timpul Razboiului de Independenta. Monumentul a fost ridicat dupa planurile sculptorului George Vasilescu. Monumentul a suferit modificari pe parcurs insa, fiind considerabil modificat planul initial. 

Despre toate acestea insa, intr-un post viitor. Daca nu aveti rabdare, puteti citi mai multe informatii aici.

sâmbătă, 8 iunie 2013

Despre spalarea aurului in vechime

Spalarea aurului este o activitate ce inca atrage numerosi amatori, in principal datorita faptului ca necesita o investitie initiala mica si pentru ca aurul are o fascinatie aparte pentru oameni.


Spalarea aurului
Principiul de baza din spatele tehnici este unul simplu, asa  cum va  veti convinge in continuare:

Undeva, in zona montana de regula exista un filon bogat in minereu de aur. Acest filon este spalat de apele unuia sau a mai multor rauri care il traverseaza. Eroziunea apei face ca bucati de minereu sa fie rupte din munte si duse in aval la zeci sau chiar sute de km. Cei care practica spalarea aurului se bazeaza pe acest lucru si cauta in aluviunile aduse de raurile de munte pepite de aur.

Uneltele folosite de cautatori sunt saitrocul si hurca.


Saitrocul- Se lua praful de minereu si se punea in saitroc, era turnata apa iar apoi incepea procedeul de spalare a aurului.

Hurca in schimb avea forma unei lazi in care se punea minereul. Partea de jos a hurcii era similara unui ciur pe unde cadea praful de aur iar minereul ramas se zdrobea si se baga din nou prin hurca.
Cautator de aur din Abrud 
Spalarea aluviunilor se facea insa pe starloste acesta fiind un plan inclinat construit din lemn.

Pe starloste se punea o patura de lana deasupra careia care se asezau aluviunile stranse de pe malul raurilor cu sapa si trocutul. Dupa ce aluviunile se intindeau pe patura se punea apa cu o galeata iar praful de aur ramanea in patura care se spala intr-o galeata, dupa care se lucra cu saitrocul.

Cateva imagini foarte interesante cu oameni practicand aceasta meserie le puteti gasi aici: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/turda/ in partea de jos a paginii unde se afla o galerie de imagini.

Samuel Koleseri, povesteste in cartea sa "Auraria Romano Dacica" cum exploatau locuitorii din zona Muntilor Apuseni: 

Aurul «liber» se culege si astazi in stare naturala in Dacia prin spalare. Caci malul, nisipul sau pamantul nisipos scoate la iveala…marcasita incarcata cu aur. Pe langa rauri, acolo unde s-a recunoscut ca este aur, se ridica un scaun de spalat aur, adica o tablie prelunga, cu un capat mai ridicat si cu celalalt lasat in jos sau povarnit pe la jumatate. 

La noi este mai scurta si mai lata, dar in Tara Romaneasca este de doua ori mai lunga, impartita in latime in taieturi de-a curmezisul, cu laturile dintate de amandoua partile. Acestea se acopera cu un tol mitos sau de canepa, peste care se toarna din cosuri sau din cupe cu maner nisipul aurifer odata cu apa. 
Munca se poarta in continuare pana ce sunt luate partile mai grosolane si mai pietroase, iar partea mai subtire, impreuna cu metalul e retinuta de tol si il acopera. In sfarsit, acest tol este strans si bagat in apa. Dupa dese spalari si afundari, este curatat de nisip si acesta e spalat cu ajutorul albiei de spalat numite Scheidtrag sau Sichertrag (este vorba de saitroc, a se vedea mai sus).

Spalarea aurului in Abrud
Spalarea aurului in Abrud
In afara raurilor se pun niste tablii ce se intalnesc crucis (decussatis) la marginea de jos. Peste acestea se intinde cu grebla (rostratur) nisipul, pamantul si malul aurifer si, turnandu-se apa la celalalt capat, se spala, apa scurgandu-se dupa cum hotaraste lucratorul – impreuna cu malul, prin deschizatura de jos ce se intalneste la mijlocul extremitatii si ramane partea care este mai grea ca celelalte.


In unele locuri se sapa canale si, dupa cum portiunile de pamant incarcate cu aur sunt cand mai late, cand mai inguste si mai adanci, din ele sunt luate cu o grebla de metal mai intai pietrele si pamantul mai consistent si la capatul canalului se trimite apa oprita de un mic canal (retina culo) ramanand nisipul metalic care e curatat de mal prin curgerea apei in canal”

Cartea poate fi gasita gratuit pe site-ul google books sau cu un click aici. Cartea este in limba latina, dar puteti folosi google translate (da, traduce si din latina).

Voi mai reveni asupra acestui subiect intrucat observ ca starneste interes.


Mai multe articole despre spalarea aurului gasiti daca dati click pe imaginea de mai jos:



Spalarea aurului

Coada pe Calea Victoriei la librarie?


O imagine foarte frumoasa de pe Calea Victoriei din 23 Martie 1900. Se pot vedea cateva firme ale unor magazine de pe Calea Victoriei: Libraria Universala Leon Alcalay, dar si un magazin de haine de moda numit Mode  E. Vogt.

In fundal se poate distinge un tramvai care traverseaza perpendicular Calea Victoriei.

Ca sa fiu sincer sunt oarecum intrigat de motivul pentru care cele 4 persoane stau la coada in partea din stanga a imaginii. Acolo din cate imi dau seama e o librarie, deci coada la o librarie? Asta da lucru inedit.

Piata Sfatului din Brasov cu trasuri


O imagine foarte frumoasa cu Piata Sfatului din Brasov, de la sfarsitul sec. XIX, animata cu oameni si trasuri. 
Google+